duminică, 4 august 2013

Aristip. Un filosof uitat...


Tiranul Dionysios îi dădu să aleagă între trei curtezane; el însă le luă pe toate trei, spunând: „Paris a plătit scump alegerea uneia din trei“. Dar, după ce le-a dus până la poartă, le-a lăsat să plece: aşa de mult păstra măsura şi în alegere, şi în respingere.

Când Dionysios l-a scuipat, el nu-şi arătă supărarea, şi spuse celui care-l mustra: ..Doar şi pescarii îndură să fie udaţi de apa mării spre a putea prinde peşti, iar eu să nu suport să fiu spălat de udătura scuipatului pentru a căpăta o mâncare de peşte ?“.

Într-o zi, Dionysios voi să-l silească să enunţe o doctrină de filozofie, iar el îi răspunse: „Ar fi ridicol ca tu să afli de la mine cum să vorbeşti şi totuşi să mă înveţi pe mine când să vorbesc”.

Se povesteşte că odată Dionysios s-a supărat şi l-a aşezat la coada mesei, dar Aristip îi spuse: „Desigur, ai voit să cinsteşti acest loc de la coadă“.

Cerându-i odată bani lui Dionysios, acesta îi întâmpină cererea cu cuvintele: „Ei, dar spuneai că omul înţelept nu se află niciodată în nevoie“, la care el răspunse: „Lasă, dă întâi banii, şi vom discuta noi pe urmă”, iar după ce primi banii: „Acum vezi – îi spuse – că nu sunt în nevoie“.

Îl rugă odată ceva pe Dionysios pentru un prieten şi, neizbutind să dobândească ce dorea, îi căzu la picioare. Cineva râse de el, iar Aristip îi spuse: „Nu sunt eu de vină, ci Dionysios, care are urechile la picioare“.

Răspunzând unuia care zicea că vede mereu filozofi la uşile bogaţilor: ..La fel – îi spuse el – cum medicii stau pe lângă bolnavi, dar asta nu înseamnă că vreunul ar dori să fie bolnav, în loc să fie medic“.

S-a întâmplat odată să călătorească pe mare spre Corint şi, fiind surprins de o furtună, era în mare deznădejde. Unul îi spuse: .,Noi, oamenii de rând, ne păstrăm firea; de ce voi, filozofii, vă pierdeţi capul ?” „Vieţile în joc, din aceste două cazuri – îi răspunse el – nu se pot asemui“.

Unuia care îşi lua aere de mare învăţat, Aristip îi spuse acestea: ..După cum cei care mănâncă mai mult şi fac mai multe exerciţii n-au o sănătate mai bună decât cei care se restrâng la necesar, tot aşa nu cei ce citesc mult, ci cei ce citesc cu folos sunt cei de seamă”.

Un logograf, care-i câştigase un proces, îl întrebă: .,La ce ţi-a folosit Socrate ?” „La foarte mult – fu răspunsul -, ca cele ce-ai spus despre mine în discursul tău să fie adevărate“.

Fiind întrebat de cineva la ce-i va folosi mai mult fiului său dacă va fi bine educat, el răspunde: „Dacă nu la altceva, cel puţin ca atunci când e la teatru să nu stea ca o piatră peste altă piatră”.

Altul îi aduse copilul la învăţătură, iar când el îi ceru o plată de cinci sute de drahme, tatăl cârti: „Cu preţul acesta pot cumpăra un sclav”. „N-ai decât să faci aşa şi vei avea doi sclavi“.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Unind puncte pe hârtia memoriei.

  Când ești in zona Varna este recomandabil sa vizitezi Balcicul. Un motiv ar fi ca in zona nu ai multe locuri demne de vizita (in afara ora...